Vederea ochilor la prădători

vederea ochilor la prădători

modul în care stomacul afectează vederea

Un ADN special din ochii bufnitelor ar putea fi folosit ca o super-lentila pentru vederea nocturna Marti, 03 Noiembrieora Bufnitele se numara printre cei mai iscusiti pradatori aviari nocturni, iar noi cercetari au identificat ceva special in ADN-ul ochilor acestor pasari, care le ofera o acuitate vizuala exceptionala in intuneric. Noul studiu concluzioneaza ca ADN-ul din celulele retinale ale bufnitelor ar fi "asamblat" in asa fel incat actioneaza asemenea unei lentile sau a unui "amplificator de vedere", imbunatatindu-le astfel vederea pe timpul noptii.

impactul antrenamentului asupra vederii

Aceasta particularitate nu a mai fost observata la alte pasari, ceea vederea ochilor la prădători indica faptul ca bufnitele sunt singurele pasari ajunse in acest punct al evolutiei.

Majoritatea pasarilor de prada sunt diurne, la fel ca oamenii, fiind mai active in timpul zilei si dormind pe timpul noptii.

poate vindeca miopia vederii

Potrivit Science Alertcercetatorii au analizat genomurile a 20 de specii diferite de pasari, inclusiv 11 bufnite, identificand astfel unde a avut loc selectia pozitiva, adica unde au fost pastrate mutatiile benefice de-a lungul a mai multor generatii. Dupa cum se asteptau, cele mai multe s-au intamplat in zonele perceptiei senzoriale - acesta este motivul pentru care bufnitele pot auzi si vedea atat de bine.

Sunteți pe pagina 1din 11 Căutați în document Lumea văzută prin ochii animalelor Structura şi funcţiile aparatului vizual Aparatul vizual, cel mai important organ de simţ, informează sistemul nervos central asupra tuturor modificărilor care au loc în mediul înconjurător. Funcţionează pe principiul sistemul cibernetic, adică are în exterior globul ocular numit vederea ochilor la prădători "aparat de luat vederi", apoi căi de transmisie a mesajului şi centri corticali de interpretare a imaginii. Globul ocular este în general de formă sferică şi are o structură formată din trei membrane: - Membrana externă, numită sclerotica, de culoare albă sidefie, fibroasă şi rezistentă, inextensibilă la adult, dar uşor extensibilă în prima copilărie, este numită şi scoica sclerală, deoarece menţine forma globului ocular şi a fost asemuită cu sistemul osos din alte părţi ale organismului. Este formată din fibre conjunctive-elastice, împletite în patru straturi, în sistem de reţea de balon, care îi dă rezistenţa şi starea opacă, netransparentă. Aceste fibre iau naştere prin secretarea de substanţe colagene şi mucopolizaharizi a unor celule numite fibrocite.

Surpriza a venit din faptul ca oamenii de stiinta au mai descoperit semne ale evolutiei accelerate in 32 de gene, asociate cu modul in care este "impachetat" ADN-ul si cu condensarea cromozomilor - ca si cum moleculele din ochii bufnitelor si-au adaptat singure structura, astfel incat sa capteze mai multa vederea ochilor la prădători.

Iar acesta nu este singurul impuls evolutionar al bufnitelor: s-a descoperit ca ele au retinele "impachetate" in celule "rod", care le amplifica vederea pe timpul noptii si le ajuta sa prinda prada dupa lasarea intunericului. Comparatia genomurilor mai sustine si ideea ca bufnitele au evoluat dintr-un stramos diurn - avand in vedere ca cele mai vaste modificari genetice par sa aiba legatura cu imbunatatirea abilitatilor pentru vanatoarea pe timp de noapte.

program de testare a vederii

Scrie pe Ziare. Com Citeste si:.

miopie 0 4

Informațiiimportante